Yuki...

Vise, stele, dorinte si multe picaturi

Vise, stele, dorinţe, împliniri, ne petrecem mult timp visand. Stelele, pentru mine, sunt nişte mici puncte lucitoare ce mă ajuta sa visez cu ochii deschisi. Uitand-mă la ele, gandul îmi zboară prin diferite locuri. Uneori departe, alteori mai aproape decat îmi pot imagina. Speranţele si dorinţele sunt printre picăturile roz din viaţa mea. Roz sau nu, picăturile ne preocupa mult. Fie ele lacrimi, de fericire sau de tristeţe, stropi de ploaie sau de rouă sunt importante. Ploaia e moleşitoare dar da motiv de distractie copiilor care se udă sărind în bălţi.
De la vise am ajuns la ploaie, iar eu de la plictiseală la somn. E tarziu si trebuie sa mă culc, noapte buna!

Zambete si bucurie

      Acum ceva timp vă prezentam toamna ca un anotimp urât, plictisitor, moleşitor şi melancolic, însă acum nu-mi pare atât de rea. Zilele le petrec la şcoala învăţând şi uneori plictisindu-mă, dar după ce ies de la ore, vine partea distractivă a zilei. Eu şi câţiva colegi mergem în parc timp de jumătate de ora. Mai presus de orice îmi place sa compar acele momente frumoase cu amintirile, nu foarte vechi. 'Traditia' se repeta în fiecare an aşa ca am cu ce compara. Pe zi ce trece descopăr ca nu ne-am schimbat decât fizic, în rest suntem tot nişte copii preocupaţi de aceleaşi jocuri. Ca şi 'pe vremuri' ne tachinam şi ne supărăm când pierdem un joc. Ne dorim ca timpul sa se oprească şi sa rămânem acolo mereu, aşa ca momentul intoarcerii acasă ne distruge bucuria. Zâmbetele ne dispar treptat de pe fata dar totuşi încercăm sa ne gîndim ca şi mâine va fi o zi la fel sau poate mai distractivă.
       Zi de zi descopăr ca în viaţa mea există multe picături roz, şi aceste momente se afla printre ele.

Toamna

    Fiecare dimineaţă senină sau mai puţin senină de toamna mă face din ce în ce mai melancolica, plictisită, si fără inspiraţie. Frunzele încep sa cadă iar parcul devine din ce în ce mai singuratic si pustiu. Ce as putea face.. ? Din păcate nu pot aduce înapoi zilele însorite de vară si dimineţile infloritoare de primăvara. Mă multumesc cu puţinele raze de soare pe care le mai vad. Uneori simt cum ma cuprinde frigul si vîntul acela inganfat . Ma 'lupt' cu el si înving. După ce îmi vede fetisoara înfrigurată si revoltata mă lasă în pace si enervează alta zgribulita. Sunt conştientă ca toamna nu îşi arată 'colti' încă, asa ca nu vreau sa o supar si nu o mai 'barfesc' mult.
  

Va doresc o toamna cat se poate de ştirbă!      
                                                                                            

Mereu...

Un cuvant...

            Un cuvant poate inseamna multe, dar uneori nimic. Uneori te poti baza pe cuvinte(-Iti dau cuvantul meu!), dar depinde cine spune asta. Un singur ''-Multumesc!'' sau chiar ceva banal ca ''-Ce bine arati azi!'' poate aduce un zambet in cele mai grele momente. Nu cred ca functioneaza mereu, dar nu strica sa incerci. Poti fi o picatura roz in viata cuiva oricand, dar trebuie sa vrei si sa zambesti si tu la randul tau.
            Asa ca, nu inceta sa fi o picatura roz, si sa zambesti!  

                                                                                                                                 cu drag Inna.

Fotografia...

''Fotografia este arta de a fura timpului o firmitura.''

Asa e, o fotografie ne aduce amintiri, uneori zambete, sau alte ori lacrimi...